Campina - cunoscut ca orasul cu cele mai multe zile insorite din an !
 

Traseul Valea Doftanei

Valea raului Doftana ce mărgineşte flancul estic al terasei Campina, oferă excursii deosebit de plăcute, de distractive, mai ales de cînd s-a construit barajul şi lacul de la Păltinoasa.

barajul paltinuDacă în trecut această vale a raului Doftana, era mai puţin cunoscută, şi folosită mai mult ca legătură pentru exploatările de pădure, azi este deosebit de frecventată, atât de campineni, cît şi de excursionişti din întreaga ţară, atraşi de pitorescul ei deosebit. Vom reaminti doar faptul că, cu secole în urmă şi pe valea raului Doftana, se realiza un trafic comercial cu Transilvania, Teşila fiind şi ea un punct de vamă, chiar dacă era numai o cale secundară de legătură.
Din centrul oraşului Campina, se desprinde o arteră, denumită sugestiv „Calea Doftanei”, pe care o parcurgem pînă la un punct situat în cartierul „Broaşte”, de unde, o altă arteră la stânga ne îndrumează spre Voila, iar de aici cotind la dreapta, prin cîteva serpentine coboram flancul estic al terasei Campina, şi după ce trecem pe langa Fabrica de cherestea ajungem chiar în albia raului şi ne continuăm drumul pe o’ şosea asfaltată construită chiar pe terasamentul vechii căi ferate forestiere.

Continundu-ne drumul, vom avea. tot timpul cursul rîului pe partea dreaptă.
După numai 3—4 km, vom întalni un mic baraj, ce a creat un lac de acumulare, iar pe stânga se poate observa staţia de pompe şi bazinele de decantare şi filtrare, ambele deservind oraşul Campina.
în mica localitate denumită „Lunca Mare”, putem face un mic popas la bufetul ce se găseşte la marginea şoselei, moştenire a fostei gări a trenului forestier ce exista pînă prin anii ’50.
Continuîndu-ne drumul nostru, ne apropiem poate de cel mai pito¬resc punct, denumit „Cheile Doftanei“, ori ale Brebului, cum mai sînt cunoscute.
Stânca din stînga, constituită din straturi dure de roci conglome¬rate, de vîrstă miocenă, seamănă cu o căpăţînă de zahăr şi este străpunsă de un mic tunel lung de cea 10—15 m, pe care îl parcurgem pentru a ne continua călătoria.
Sus pe înălţimea din dreapta se zăresc casele comunei Brebu, aşezate pe terasa cu acelaş nume. După 2—3 km, la o curbă, apare în faţa ochilor grandioasa construcţie a barajului de la Păltinoasa, înaltă de 108 m, şi cu o lungime de 465 m, la coronament. El a fost finalizat în anul 1971, şi în spatele său s-a format un lac de acumulare cu un volum maxim de 56 milioane m.c., şi o lungime de aproximativ 3 kml în corpul barajului există şi o mică centrală electrică cu o putere insta¬lată de 10,2 MW. încastrat între stânci dure de gresie, construcţia barajului a folosit o îngustare a văii, denumită „La tocile”, punct de unde altă dată se exploata gresia necesară pentru construcţia pietrelor de moară.

La piciorul barajului se găseşte situat localul denumit „Hanul Paltinul”, în jurul căruia un grup de căsuţe îşi aşteaptă călătorii ce doresc a petrece o noapte în acest atractiv loc.
Prin cîteva serpentine scurte, ajungem sus pe coronamentul uriaşului baraj, de unde putem admira panorama lacului. Apele lacului, albastre ca azurul, oglindesc cerul zilelor de vară sau ruginiul toamnei, îmbie la pescuit ori la plimbări cu barca. Munţii din jur, fiindcă munţi se numesc, toţi cu altitudini de peste 1 100 m, îmbrăcaţi cu păşuni verzi şi pilcuri răzleţe de copaci, conferă poziţiei un pitoresc deosebit, împlinit şi de liniştea locului, ca şi de aerul pur montan.
baraj-Paltinu campina
După acest scurt popas, mergînd mai departe, şoseaua şerpuieşte pe marginea lacului, traversînd valea pîrîului „Păltinoasa” pe un via¬duct din beton, suim prin pădure, ajungem la „Popasul Paltinul”, punct
de odihnă şi agrement, unde se află un bufet şi un grup de căsuţe din lemn. Aici se poate face plaje, schi nautic, plimbări cu barca pe undele lacului de acumulare din imediata apropiere.
După cca 3—4 km, străbătuţi prin pădure, şoseaua pătrunde în depresiunea Teşilei, în care se află situate satele Teşila şi Trăisteni, ce formează astăzi comuna Valea Doftanei. înşirate pe aproximativ 8 km, satele Teşila şi Trăisteni, oferă ochiului atent al călătorului case deosebit de frumoase construite în stil montan, înconjurate de grădini cu flori şi pomi fructiferi. Constatăm repede că ne aflăm într-un sat de oameni vrednici şi gospodari, mari iubitori de frumos.

Locuitorii de aici, din vechime s-au ocupat cu creşterea vitelor şi exploatarea pădurilor. Cei din zilele noastre în afară de aceste ocupaţii tradiţionale, au găsit de lucru şi în industria Cîmpinei. în centrul co¬munei se pot observa o serie de clădiri noi, şcoli, dispensar, cămin cultural.
Vom menţiona existenţa în această comună a ansamblului artistic „Crăiţele care a dus peste hotare faima portului şi a jocului popular din Valea Doftanei. Ansamblul a cules aplauze şi aprecieri în Franţa, Polonia, Spania. Comuna Valea Doftanei mai găzduieşte „Tabere Naţionale de Artă Plastică** devenite tradiţionale şi ajunse la cea de-a 7-a ediţie. Lucrările concurenţilor putînd fi admirate la Căminul Cultural.
Şoseaua asfaltată se continuă dincolo de hotarul comunei, trecînd de locul în care pîraiele Negraşul şi Prislop, se varsă în apele Doftanei. Se poate continua călătoria pe lingă cursul Doftanei (şosea neasfaltată) pînă la izvoarele rîului, iar de aici se poate trece în Transilvania prin pasul Predeluş.
Aici se încheie şi călătoria noastră, pe frumoasa şi atît de pito¬reasca vale a Doftanei, ce atrage azi în toate anotimpurile sute şi sute de excursionişti, dornici de a-şi petrece timpul liber în mijlocul acestei ospitaliere şi deosebit de atractive văi.

valea doftanei
Apropierea de Campina (cca 20 km din centrul oraşului) face ca tot mai mulţi cîmpineni să prefere să-şi petreacă zilele de odihnă pe această vale, lăsînd celor din alte părţi de ţară Valea Prahovei, atît de solicitată.

 
 

Fatal error: Uncaught Exception: 12: REST API is deprecated for versions v2.1 and higher (12) thrown in /home3/weblin23/public_html/campina.info/wp-content/plugins/seo-facebook-comments/facebook/base_facebook.php on line 1273